Tribunalul Bihor a admis cererea avocatilor Razvan Doseanu si Cosmin Buta de atacare la CCR a art. 205 alin. 1 CPP, care nu permite persoanelor vatamate sa puna concluzii in instanta pe masuri preventive: „Persoana vatamata justifica un interes legitim, avand in vedere ca are dreptul expres de a pune concluzii si a face apel pe latura penala a cauzei, de a pune concluzii in dosarele asociate, cum ar fi masurile asiguratorii sau chiar procedura de camera preliminara”
Codul de procedura penala comite o mare nedreptate pentru victime si familiile lor, nedandu-le dreptul de a pune concluzii in faza de masuri preventive.
Spre exemplu, persoanele vatamate nu au dreptul de a-i cere judecatorului de drepturi si libertati arestarea inculpatului, acuza avocatii Razvan Doseanu (foto stanga) si Cosmin Buta (foto dreapta), care au obtinut joi, 26 octombrie 2023, din partea Tribunalului Bihor, atacarea la Curtea Constitutionala a Romaniei a articolului 205, alineatul 1 din Codul de procedura penala, care prevede in felul urmator: „Impotriva incheierilor prin care judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata cu rechizitoriu dispune asupra masurilor preventive, inculpatul si procurorul pot formula contestatie, in termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare. Contestatia se depune la judecatorul de camera preliminara care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara, in termen de 48 de ore de la inregistrare”.
Nemultumirea avocatului este provocata, evident, de faptul ca pasajul de mai sus din CPP vorbeste doar despre inculpat si procuror, nu si despre persoanele vatamate.
O mama care si-a pierdut copilul isi striga nedreptatea
Exceptia de mai sus a fost ridicata joi, 26 octombrie 2023, la Tribunalul Bihor in dosarul nr. 15504/271/2023/A1.3*, vizandu-l pe Alexandru Calin Buciuman, un sofer de 25 de ani din Oradea care in luna iunie a acestui an, beat si drogat fiind, a accidentat mortal un copil de 12 ani (Horia Andrei Chiva), lovindu-l chiar pe trecerea de pietoni, apoi fugind de la locul faptei, relateaza Bihon.ro.
Acum, mama baietelului, Maria Luiza Chiva (reprezentata de avocatii Doseanu si Buta), solicita ca Tribunalul Bihor sa-i admita sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 205 alin. 1 CPP.
Exista deja jurisprudenta favorabila CCR-ICCJ
Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate exceptia de neconstitutionalitate, in care avocatii Razvan Doseanu si Cosmin Buta evidentiaza existenta unei jurisprudente atat la nivelul Curtii Constitutionale, cat si la cel al Inaltei Curti de Casatie si Justitie in favoarea persoanelor vatamate. Este vorba despre decizii care arata ca victimele si familiile lor trebuie sa se bucure de acces efectiv la instanta atat pe latura penala a procesului, cat si pe latura lui civila.
Redam minuta incheierii de sesizare a CCR:
„In temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 205 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, prin raportare la prevederile art. (1) alin. (5), art. 11 alin. (1), art. 16, art. 20, art. 21 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 129 din Constitutia Romaniei, cerere formulata de persoana vatamata Chiva Maria-Luiza.
Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 205 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, prin raportare la prevederile art. (1) alin. (5), art. 11 alin. (1), art. 16, art. 20, art. 21 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 129 din Constitutia Romaniei.
In baza art. 205 Cod procedura penala, respinge ca inadmisibila contestatia formulata de contestatoarea CHIVA MARIA LUIZA, cu sediul procesual ales la Societatea de avocati „DOSEANU & ASOCIATII” din Oradea, str. Republicii, n, 12, ap. 12, judetul Bihor, impotriva incheierii penale din data de 20.10.2023, pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Judecatoriei Oradea.
In baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod procedura penala raportat la art. 205 Cod procedura penala, admite contestatia formulata de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA ORADEA. Desfiinteaza, in parte, incheierea penala din clata de 20.10.2023, pronuntata de Judecatorul de camera preliminara din cadrul Judecatoriei Oradea, si, in rejudecare:
In temeiul art. 207 4 Cod procedura penala, mentine masura arestului preventiv dispusa fata de inculpatul BUCIUMAN ALEXANDRU — CALIN (in stare de arest preventiv), fara antecedente penale, in prezent detinut in Penitenciarul Oradea, dispusa prin incheierea nr. 67/23.06.2023 a Judecatoriei Oradea, pronuntata in dosarul nr. 11045/271/2023 de catre judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Judecatoriei Oradea.
Mentine dispozitiile incheierii contestate cu privire la cheltuielile judiciare.
In baza art. 275 alin. (2) Cod procedura penala, obliga contestatoarea CHIVA MARIA LUIZA la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului. In baza art. 275 alin. (3) Cod procedura penala, celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Definitiva. Pronuntata in sedinta camerei de azi, 26.10.2023”.
Redam principalul pasaj din exceptia de neconstitutionalitate
„Formulez prezenta exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privitoare la Codul de procedura penala, apreciind ca acestea sunt neconstitutionale in masura in care nu reglementeaza dreptul persoanei vatamate de a participa la judecarea cauzei si de a formula contestatie impotriva incheierii prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul procedurii de camera preliminara, context ce constituie o lezare a drepturilor constitutionale si conventionale reglementate in urmatoarele texte de lege:
– art. (1) alin. (5) din Constitutia Romaniei, care prevede ca „in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;
– art. 11 alin (1) din Constitutia Romaniei, care prevede ca „statul se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele la care este parte” si alin. (2) „tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”;
– art. 16 din Constitutia Romaniei privind egalitatea in drepturi;
– art. 20 din Constitutia Romaniei alin. 1: „dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte”. Iar conform alin. 2, „daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”;
– art. 21 alin. (1) din Constitutia Romaniei, care prevede expres faptul ca „orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime”;
– art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, care prevede expres faptul ca „partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”;
– art. 129 din Constitutia Romaniei, care prevede ca „impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii”;
– art 6. din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care prevede ca „orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”;
– art. 22 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care prevede ca „Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta Conventie au fost incalcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale”;
– art. 38 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care prevede ca „Curtea examineaza cauza conform principiului contradictorialitatii cu reprezentantii partilor si, daca este cazul, procedeaza la o ancheta pentru a carei buna desfasurare Inaltele Parti Contractante asigura toate facilitatile necesare”.
Conform art. 205 alin. (1) cod proc.pen., „impotriva incheierii prin care judecatorul de camera preliminara dispune asupra masurilor preventive in cursul procedurii de camera preliminara, inculpatul si procurorul pot face contestatie in termen de 48 de ore de la comunicare”.
Observam asadar ca este exclus dreptul persoanei vatamate de a participa in cadrul acestei proceduri, avand in vedere ca nu i se recunoaste nici dreptul de a face contestatie in ceea ce priveste dispunerea asupra acestor masuri preventive.
Totusi, trebuie avut in vedere ca persoana vatamata prezinta un interes legitim in ceea ce priveste componenta auxiliara a laturii penale, respectiv cea a masurilor preventive la care este supus suspectul sau inculpatul.
In cauza de fata, subsemnata are calitatea de persoana vatamata in raport de incidenta infractiunii de ucidere din culpa a copilului sau, de catre inculpat. Asadar, fiind victima prin ricoseu, atat Curtea Constitutionala cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie ii recunoaste calitatea de persoana vatamata, fiind mama copilului ucis de catre inculpat, prin imprudenta sa criminala, dovedind a priori o vatamare adusa intereselor sale legitime, reflectate in durerea pierderii propriului copil, avand capacitatea e a se constitui parte civila in nume propriu, si nu in virtutea unui succesor in drepturi (aceasta ultima ipoteza nefiind incidenta in prezenta cauza).
Calitatea de persoana vatamata prin ricoseu / indirecta la o astfel de fapta a fost transata de Inalta Curte de Casatie si Justitie cu ocazia pronuntarii deciziei nr. 10/2016. In cadrul acestei decizii, s-a retinut faptul ca „alta este situatia prejudiciului prin ricoseu sau reflectare, acel prejudiciu care este suferit de terte persoane, victime indirecte (rudele si cei apropiati), cauzat acestora de prejudiciul initial provocat direct si nemijlocit printr-o fapta ilicita sau alt eveniment victimei imediate. In acest caz, asadar, prejudiciul este cauzat victimei indirecte, respectiv oricarei persoane care este legata printr-o relatie de interes patrimonial sau nepatrimonial cu victima imediata si care sufera o pierdere economica sau este lezata in sentimentele ei de afectiune fata de respectiva victima imediata.
Posibilitatea acordarii de despagubiri victimelor prin ricoseu pentru durerea ce le-a fost provocata exclusiv de moartea victimei este reglementata de art. 1391 alin. (2) Cod civil, potrivit caruia „Instanta judecatoreasca va putea, de asemenea, sa acorde despagubiri ascendentilor, descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercata prin moartea victimei, precum si oricarei alte persoane care, la randul ei, ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu”.
De asemenea, se retine ca „in cel de-al doilea caz, in vederea stabilirii despagubirilor in situatia in care consecinta faptei ilicite sau a unui alt eveniment pentru care o persoana este chemata sa raspunda este decesul victimei, se impune a se deosebi intre prejudiciile patrimoniale si nepatrimoniale cauzate victimei imediate, care apoi a decedeat, si prejudiciile patrimoniale si nepatrimoniale cauzate prin ricoseu ori reflectare victimei / victimelor indirecte conform regulilor deduse din aplic. art. 1390 – 1392 Cod Civil”.
Inclusiv la nivelul deciziilor Curtii Constitutionale, aceasta chestiune a fost transata si s-a recunoscut calitatea de victima indirecta (persoana vatamata indirecta) a membrilor familiei persoanei vatamate, aratand spre exemplu in decizia nr. 229/2022 faptul ca „impiedicarea de plano a victimelor indirecte sa obtina repararea daunelor morale proprii, rezultate din afectarea relatiilor lor de familie cu victima directa care a suferit un prejudiciu corporal, introduce o diferentiere in protectia juridica acordata vietii familiale pe care Legea nu o prevede”.
Asadar, legea recunoaste si chiar prezuma (cel putin pentru membrii familiei) o vatamare proprie derivata din fapta inculpatului care a dus la decesul victimei imediate, astfel incat subsemnatii putem fi priviti din perspectiva art. 79 cod proc.pen., ca persoane vatamate la infractiunea de ucidere din culpa savarsita de inculpat, care a avut ca rezultat moartea unui membru de familie
Apreciem asadar ca persoana vatamata justifica astfel un interes legitim, avand in vedere ca are dreptul expres de a pune concluzii referitoare la latura penala a cauzei, are dreptul de a face apel cu privire la latura penala a cauzei, precum si faptul ca are dreptul de a pune concluzii in dosarele asociate, cum ar fi masurile asiguratorii sau chiar procedura de camera preliminara.
Apreciem asadar ca persoana vatamata are dreptul de a participa la judecarea masurilor preventive, pentru a-si putea preciza pozitia fata de situatia „penala” a cauzei, existand interesul legitim de a-l vedea arestat preventiv pe cel care i-a ucis copilul printr-o neglijenta criminala.
De altfel, exista reala posibilitate ca persoana vatamata sa fie interesata de luarea si mentinera unei masuri preventive fata de inculpat, avand in vedere chiar continutul acestor masuri, in cadrul carora pot fi instituite obligatii fata de inculpat care sunt relative fata de propria sa persoana (spre exemplu: instituirea in continutul masurii controlului judiciar a obligatiei de a nu se apropia de victima la o anumita distanta; atunci cand inculpatul face presiuni asupra persoanei vatamate pentru retragerea plangerii etc…). Desi nu este exemplul aplicabil in prezenta cauza, am dorit sa aratam ca exista situatii diverse in care persoana vatamata justifica un interes in ceea ce priveste existenta masurilor preventive fata de inculpat.
De altfel, s-a aratat in doctrina faptul ca „si in cazul masurilor preventive aplicabile persoanei juridice terte, persoana vatamata sau chiar partea civila pot avea un interes bine conturat pentru formularea contestatiei in cazul masurilor preventive luate fata de inculpat”. Drept exemplu s-a aratat ca „spre exemplu, daca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate, iar instanta respinge cererea de arestare preventiva pentru acest motiv, persoana vatamata nu poate face contestatie, chiar daca interesul sau procesual este evident”.
Asa cum am aratat, in prezenta cauza interesul este justificat de faptul ca, in cazul infractiunii de ucidere din culpa, mama defunctului are interesul de a-si vedea ucigasul copilului sau „dupa gratii”, in postura de arestat preventiv, socotind astfel ca acest lucru reprezinta o masura temporara de satisfactie echitabila in raport de stadiul procesul al cauzei.
Asadar, apreciem ca procedura discutarii masurilor preventive trebuie sa includa si pozitia persoanei vatamate, inclusiv dreptul acesteia de a declara contestatie impotriva modalitatii in care judecatorul de camera preliminara se pronunta vis-a-vis de masura preventiva a inculpatului. Aceasta chestiune se circumscrie notiunii de contradictorialitate.
In privinta acestei chestiuni, prin decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.887 din 5 decembrie 2015, Curtea a apreciat ca, din perspectiva principiului contradictorialitatii, atat partii civile, cat si partii civilmente responsabile trebuie sa li se ofere aceleasi drepturi ca si inculpatului, asa incat, odata citate, partea civila si partea responsabila civilmente iau cunostinta despre desfasurarea procedurii in fata judecatorului de camera preliminara si au dreptul sa consulte toate documentele existente in dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, in acest fel, toate drepturile si garantiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune in faza procesuala analizata.
Asa incat, din perspectiva contradictorialitatii, ca element definitoriu al egalitatii de arme si al dreptului la un proces echitabil, instanta constitutionala a apreciat ca norma legala trebuie sa permita comunicarea catre toate partile din procesul penal — inculpat, parte civila, parte responsabila civilmente — a documentelor care sunt de natura sa influenteze decizia judecatorului si sa prevada posibilitatea tuturor acestor parti de a discuta in mod efectiv observatiile depuse instantei.
Din aceasta perspectiva, astfel cum a statuat si prin Decizia nr.482 din 9 noiembrie 2004, Curtea a apreciat ca partii civile si celei civilmente responsabile nu le este strain interesul pentru solutionarea laturii penale a procesului, in conditiile in care de stabilirea existentei faptei penale si a vinovatiei inculpatului judecat in cauza depinde si solutionarea laturii civile a procesului. Mai mult, cu acelasi prilej, Curtea a retinut ca partea civila, partea civilmente responsabila si inculpatul au aceeasi calitate, de parti, si, prin urmare, se afla in aceeasi situatie. Astfel, Curtea a apreciat ca, din perspectiva principiului contradictorialitatii, atat partii civile, cat si partii responsabile civilmente trebuie sa li se ofere aceleasi drepturi ca si inculpatului.
Asadar, analizand activitatea judecatorului de camera preliminara in materia masurilor preventive, trebuie observat faptul ca rezultatul referitor la masurile preventive are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii, asupra pericolului pe care inculpatul il reprezinta fata de persoana vatamata, putand sa fie decisiv pentru inlaturarea temporara a unei stari de pericol fata de aceasta.
Asadar, apreciem ca in etapa judecarii masurilor preventive, legiuitorul trebuie sa ofere persoanei vatamate aceleasi drepturi ca si inculpatului si procurorului, avand in vedere obiectul procedurii, influenta acestuia asupra desfasurarii judecatii si dreptul acestor parti, reglementat de norma procesual penala a art.81, de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a ridica exceptii si de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei si de a consulta dosarul.
Avand in vedere cele anterior expuse, apreciem ca accesul, formularea si exercitarea caii de atac a contestatiei in procedura prev. de art. 205 alin. (1) cod proc.pen. reprezinta un aspect al accesului liber la justitie, drept fundamental protejat de art.21 din Constitutie.
Potrivit art. 21 alin. (1) din Constitutie, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
In reglementarea exercitarii acestui drept, legiuitorul are posibilitatea sa impuna anumite conditii de forma, tinand de natura si de exigentele administrarii justitiei, fara insa ca aceste conditionari sa aduca atingere substantei dreptului sau sa il lipseasca de efectivitate.
Totodata, Curtea a retinut, in jurisprudenta sa, ca accesul liber la justitie nu vizeaza numai actiunea introductiva la prima instanta de judecata, ci si sesizarea oricaror altor instante care, potrivit legii, au competenta de a solutiona fazele anterioare sau ulterioare ale procesului, deoarece apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor legitime ale persoanelor presupune, in mod logic, si posibilitatea actionarii impotriva hotararilor judecatoresti considerate ca fiind nelegale sau neintemeiate.
Ca urmare, limitarea dreptului partilor de a exercita caile legale de atac constituie o limitare a accesului liber la justitie.
Asa cum am aratat, judecarea masurilor preventive in cursul procedurii de camera preliminara vizeaza aspecte conexe laturii penale, in privinta carora persoana vatamata justifica un real interes, iar privarea acesteia de la participarea la aceasta procedura se circumscrie unui viciu de neconstitutionalitate, astfel incat apreciem ca este necesara interventia Curtii Constitutionale pentru a elimina excluderea din aceasta faza a participarii persoanei vatamate”.
