Cine acoperă despăgubirile victimei când persoana condamnată nu are venituri sau alte bunuri
Ai fost victima unei infracțiuni, iar instanța a obligat persoana condamnată printr-o hotărâre judecătorească să îți plătească daune morale sau materiale. Hotărârea există, dar banii nu pot fi recuperați: persoana condamnată nu are venituri, nu are bunuri urmăribile, execută o pedeapsă în penitenciar sau nu dispune, în mod real, de resurse pentru plata despăgubirilor.
de av. dr. Doseanu Răzvan și av. Crăciun Raluca – DOSEANU&ASOCIAȚII S.P.A.R.L.
Legea nr. 211/2004 vine, tocmai pentru astfel de cazuri, cu o soluție: statul poate acorda victimei o compensație financiară, adică o parte din suma totală acordată de către instanță. Mecanismul se aplică victimelor unor infracțiuni expres prevăzute de lege. Printre acestea se află tentativa de omor, omor calificat, vătămarea corporală, violența în familie, rele tratamente aplicate minorului, lipsirea de libertate în mod ilegal, traficul de persoane sau de minori, violul, agresiunea sexuală, tortura, pornografia infantilă, sclavia, precum și alte infracțiuni prevăzute expres de lege. De asemenea, pot solicita compensație și membrii de familie ai unei persoane care a decedat ca urmare a unei asemenea infracțiuni.
Concret, statul poate acoperi, în funcție de situație: cheltuielile de spitalizare și alte cheltuieli medicale suportate de victimă pentru restabilirea stării de sănătate fizică sau psihică; prejudiciul material cauzat prin distrugerea, degradarea sau pierderea unor bunuri; câștigurile de care victima este lipsită de pe urma săvârșirii infracțiunii, adică inclusiv salariul sau veniturile pe care nu a mai putut să le realizeze din cauza faptei suferite; precum și prejudiciul moral suferit de victimă. În cazul membrilor de familie ai unei victime decedate, legea permite luarea în considerare a cheltuielilor de înmormântare, a întreținerii de care aceștia au fost lipsiți, a unor cheltuieli medicale suportate înainte de deces și a daunelor morale. Pentru victimele aflate într-o situație financiară dificilă, legea permite și solicitarea unui avans din compensația financiară, chiar înainte de soluționarea definitivă a cererii.
Un aspect important este că victima nu devine datoare statului prin simplul fapt că primește compensația. După efectuarea plății, statul, prin Ministerul Justiției, se îndreaptă împotriva autorului faptei pentru recuperarea sumelor plătite.
Din punct de vedere procedural, cererea de compensație financiară se depune la tribunalul de la domiciliul victimei, în termen de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii penale prin care au fost acordate despăgubiri civile.
Practic, prin acest mecanism, legiuitorul a urmărit ca lipsa de solvabilitate a inculpatului să nu rămână, în final, exclusiv problema victimei. Este un instrument mai puțin cunoscut publicului larg, dar util atunci când o hotărâre judecătorească favorabilă riscă să rămână fără aplicabilitate.
În opinia avocaților Doseanu Răzvan și Crăciun Raluca, din cadrul Societății de Avocați Doseanu&Asociații, acest mecanism este esențial tocmai pentru victimele care riscă să rămână, în practică, fără nicio despăgubire. Apreciem că insolvabilitatea inculpatului nu ar trebui să anuleze dreptul la reparație al victimei, iar rolul statului de a suplini, temporar, această obligație și de a se îndrepta ulterior împotriva persoanei condamnate reprezintă o soluție de echitate pe care puține victime o cunosc și o folosesc.
Cuvinte cheie: avocat despăgubiri, daune materiale, Legea nr. 211/2004, avocat despăgubiri Oradea,