Dosarul primarului din Baia Mare, Doru Dăncuș, se întoarce la Parchet. Decizia instanței și reacția avocatului Răzvan Doseanu
Dosarul penal în care Doru Dăncuș, actualul primar al municipiului Baia Mare, a fost trimis în judecată pentru delapidare în formă continuată se întoarce la Parchet.
Nu pentru că instanța s-ar fi pronunțat asupra vinovăției sau nevinovăției sale, ci pentru că acuzația, după o primă intervenție a judecătorului și o tentativă a Parchetului de a remedia rechizitoriul, a rămas insuficient de clară pentru ca procesul să poată merge mai departe în forma actuală.
Judecătoria Baia Mare a dispus, vineri, 25 septembrie 2026, restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș. Motivarea conține observații ferme asupra modului în care a fost construită acuzația.
Dosarul îi privește pe Doru Dăncuș, trimis în judecată pentru delapidare în formă continuată, în cinci acte materiale, și pe Mircea Radu Rus, trimis în judecată pentru fals intelectual în formă continuată, în trei acte materiale. Municipiul Baia Mare are calitatea de persoană vătămată.
Instanța sintetizează problema care avea să ducă la restituirea cauzei.
„Analizând actele dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente, judecătorul de cameră preliminară constată că Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a răspuns, însă fără a remedia în totalitate neregularitățile constatate.
Astfel, în ceea ce privește calitatea de subiect activ calificat al infracțiunii de delapidare, se constată că nu a fost indicată în concret calitatea în care inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de delapidare în forma continuată ce face obiectul acuzației penale.”
Dosarul are și o particularitate care atrage atenția. Prejudiciul calculat pentru carburant și energie electrică este de aproximativ 241,55 de lei. Miza hotărârii din camera preliminară nu stă însă doar în dimensiunea acestei sume, ci în modul în care Parchetul a formulat și individualizat acuzația.
Cinci deplasări, două mașini ale Primăriei și 241,55 de lei
Faptele imputate lui Doru Dăncuș datează din aprilie și mai 2023, perioadă în care acesta era viceprimar al municipiului Baia Mare.
Potrivit acuzației consemnate în încheierea instanței, în 6 aprilie, 28 aprilie, 1 mai, 6 mai și 23 mai 2023, Dăncuș ar fi folosit două autoturisme de serviciu ale municipiului, cu numerele de înmatriculare MM 12 PBM și MM 94 PBM, în interes personal sau al membrilor familiei. Deplasările indicate de procurori au vizat trasee între Baia Mare și localitățile Ieud și Finteușul Mare.
Mașinile ar fi fost conduse fie de Dăncuș, fie de Mircea Radu Rus, angajat al Primăriei pe postul de conducător auto, despre care acuzarea susține că ar fi acționat la ordinul direct al viceprimarului.
În cazul șoferului, acuzația vizează trei foi de parcurs despre care procurorii susțin că ar fi fost întocmite cu informații care nu corespundeau realității, prin consemnarea necorespunzătoare a kilometrilor și omiterea unor itinerarii.
Pe 6 aprilie 2023, spre exemplu, în foaia de parcurs ar fi fost consemnate deplasări de 130 de kilometri în Baia Mare, deși, potrivit rechizitoriului, șoferul l-ar fi transportat pe Dăncuș până la Ieud și retur, traseu indicat ca având 176 de kilometri. Pe 28 aprilie, procurorii susțin că ar fi fost transportați copiii lui Dăncuș până la Ieud și înapoi, iar pe 23 mai, până la Finteușul Mare și retur.
Pentru cele cinci acte materiale atribuite lui Dăncuș, acuzarea a calculat contravaloarea carburantului și energiei electrice consumate la aproximativ 241,55 de lei. Parchetul a indicat suplimentar, drept consecințe, uzura firească a autoturismelor și lipsa temporară de folosință, fără ca acestea să fie evaluate în bani.
Încheierea consemnează un detaliu relevant, suma de 241,55 de lei fusese achitată de Mircea Radu Rus. În ceea ce privește uzura autoturismelor și lipsa temporară de folosință, Municipiul Baia Mare a apreciat că un asemenea prejudiciu nu a existat.
Problema care avea să ducă la restituirea dosarului era însă una juridică.
Parchetul a refăcut acuzația. Pentru instanță, nu a fost suficient
Pe 3 iulie, Parchetul încearcă să remedieze neregularitățile. Procurorul reformulează integral atât starea de fapt, cât și secțiunea „în drept” a rechizitoriului și menține dispoziția de trimitere în judecată a celor doi inculpați.
Judecătorul nu a considerat suficiente clarificările aduse. Problema identificată privește atribuțiile concrete în baza cărora Dăncuș ar fi exercitat autoritatea relevantă asupra structurii administrative și, implicit, asupra autoturismelor vizate de acuzație.
Instanța explică:
„Asemenea clarificări lipsesc cu desăvârșire din ordonanța de remediere a neregularităților, în continuare fiind incertă acuzația penală sub aspectul temeiului în baza căruia inculpatul ar fi exercitat atribuții de administrare asupra structurii din cadrul Primăriei Municipiului Baia Mare și, implicit, asupra autoturismelor ce fac obiectul material al infracțiunii de delapidare.
În aceste condiții, judecătorul de cameră preliminară apreciază ca fiind întemeiate criticile formulate de apărare sub aspectul lipsei de claritate a acuzației penale.”
În analiza acestei probleme, instanța se referă și la Hotărârea Consiliului Local nr. 418/2020 și Dispoziția primarului nr. 1 din 4 ianuarie 2021, documente privind atribuțiile lui Dăncuș, depuse la dosar la 3 septembrie 2026.
Judecătorul apreciază că depunerea acestora nu poate decât să confirme o recunoaștere implicită cu privire la caracterul incomplet al urmăririi penale, împrejurare care a contribuit, potrivit instanței, la lipsa de claritate a acuzației.
De ce cei 241,55 de lei nu sunt întreaga poveste
A doua problemă majoră identificată de instanță privește prejudiciul.
Parchetul a stabilit la aproximativ 241,55 de lei contravaloarea carburantului și energiei electrice consumate. În același timp, a indicat drept consecințe ale presupuselor fapte uzura firească a autoturismelor și lipsa temporară de folosință, fără o evaluare pecuniară.
Faptul că partea vătămată, Municipiul Baia Mare, nu a stabilit valoarea acestor componente nu înlătura, în aprecierea judecătorului, obligația organelor de urmărire penală de a preciza întinderea prejudiciului invocat.
Instanța motivează:
„Pasivitatea persoanei vătămate în ceea ce privește evaluarea pecuniară a uzurii normale a autoturismelor și a lipsei temporare de folosință a acestora nu prezintă nicio relevanță în prezenta cauză, organele de urmărire penală având nu doar posibilitatea, ci și obligația de a indica întinderea unui atare prejudiciu, în măsura în care au înțeles să îl rețină cu titlu de urmare imediată secundară a infracțiunii de delapidare.”
Instanța explică și de ce aceste aspecte nu puteau fi lăsate pur și simplu pentru etapa judecății.
„Faptul că anumite aspecte pot fi clarificate și ulterior, în cursul judecății, nu justifică redactarea unei acuzații de ordin general, prin indicarea unor calități generice și a unor pagube neindividualizate.
Inculpatul trebuie să cunoască acuzația concretă formulată împotriva sa încă de la momentul sesizării instanței, pentru a-și putea adapta în mod corespunzător conduita procesuală și pentru a-și putea exercita efectiv dreptul la apărare.”
Hotărârea din 25 septembrie nu stabilește dacă Doru Dăncuș a comis sau nu faptele descrise de procurori. Camera preliminară nu reprezintă judecata asupra vinovăției. În această etapă, instanța verifică, între altele, legalitatea sesizării sale și dacă acuzația permite stabilirea cadrului în care ar urma să se desfășoare procesul.
Concluzia judecătorului reunește cele două probleme pe care instanța le consideră nerezolvate, calitatea concretă în care Dăncuș ar fi săvârșit presupusa infracțiune și cuantumul prejudiciului reținut de acuzare.
„În concluzie, judecătorul de cameră preliminară constată că neregularitatea actului de sesizare nu a fost remediată, nefiind determinată în concret calitatea în care inculpatul Dăncuș Ioan Doru ar fi săvârșit infracțiunea de delapidare și nici cuantumul prejudiciului reținut cu titlu de urmare imediată secundară a infracțiunii.
Aceste neregularități atrag imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății în cauză.
În aceste condiții, judecătorul de cameră preliminară constată că singura soluție posibilă este reprezentată de restituirea cauzei la parchet.”
Apărarea: „Pare o răfuială politică prin intermediul unor dosare penale”
Avocat dr. Răzvan Doseanu, unul dintre cei doi apărători ai primarului Doru Dăncuș, a salutat soluția de restituire a dosarului la Parchet și a criticat trimiterea în judecată a primarului în raport cu valoarea prejudiciului indicat în cauză.
„Mă bucur că acest dosar a fost restituit la Parchet. Nu poți să trimiți în judecată un primar de municipiu pentru că ar fi folosit mașina primăriei și a consumat 240 de lei. Nu poți schimba un primar al unui municipiu cum este Baia Mare, primar ales de oameni, printr-un dosar penal de 240 lei. Nu cred că veți găsi un dosar asemănător în toată Uniunea Europeană. Ne pregătim pentru contestația care probabil va fi declarată de către Parchet”, a declarat avocat dr. Răzvan Doseanu.
Prin încheierea penală nr. 3843/2026, Judecătoria Baia Mare a dispus restituirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a cauzei care îi privește pe Doru Dăncuș și Mircea Radu Rus.
Soluția a fost pronunțată astăzi, 25 septembrie 2026 și poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.
Decizia instanței oprește, în forma actuală, drumul cauzei către judecata pe fond. Parchetului i s-a cerut să remedieze rechizitoriul, acuzarea a reformulat elemente esențiale ale acestuia, însă judecătorul a constatat că neregularitățile care împiedică stabilirea obiectului și limitelor judecății nu au fost înlăturate.
Dosarul se întoarce, astfel, la Parchet.